In galagia de pretutindeni se aude..linistea.O liniste sfasaietoare plina de necunoscut!ce ciudat! In intuneric zaresc o masa rotunda asemeni unui lant ce sta deasupra inimii.Fiecare om ce s-a asezat aici si-a spus povestea..povestea vietii lui.E ca un jurnal ce asteapta in tacere noi oameni!
Poate e ca un medicament ce te vindeca de ura , nepasare , indignare sau ... lasitate!TU nu sti ce-i iubirea!Nu sti sa iubesti..cum sa sti ,cand viata ti-o imparti cu altcineva care iti e strain!Esti aproape , dar totodata foarte departe..departe de adevar, de tine insuti!
Doar eu astept la o masa .ce? nici eu nu stiu.. si e o liniste zguduitoare ce face ca timpul sa se opreasca in loc.Si uiti de toate lasand la o parte tot ceea ce odata a insemnat viata ,gandurile si temerile tale!
No comments:
Post a Comment