Vis

M-am trezit sub cupola unui trandafir rosu

Care plangea sub obrazul lumii

Petala lui cadea lin parca

pe un amurg vesnic.

El atingea cu grija fruntea mea

O lacrima de roua a cazut.

Unde? poate in sufletul pustiu al acelui

Trandafir rosu.

poate....

O lacrima

De-ar fi sa-ti
impartasesti o data ,
Bogatiile ce ai
Din toate dorurile tale
O lacrima ti-as cere doar.

O lacrima , un bob de roua
M-a adus intr-o lume noua
Ce din adancuri rasare
Ca o nestemata la soare

Viata omului cunoaste doua elemente constante : 1) gandeste si astfel incearca sa acumuleze permanent noi cunoastinte din domenii diverse 2) isi aminteste clipele trecute , lucrurile invatate si astfel spera ca va putea infrunta capcanele vietii . Aceste elemente stau de foarte multe ori sub semnul jocului ; e adevarat ca nu mai este un joc de copii si se transforma intr-un joc serios in care parteneri sunt omul si timpul . Uneori incercam sa uitam acest lucru si cu ajutorul cuvintelor evadam .

Ninge usor peste scheletul dezgolit al copacilor... cad fulgi de nea pierduti de ingeri...totul este ametitor. fiecare fulg are povestea lui.. tot atatia oameni.. tot atatea visuri..tot atatea dorinte...unii cad mai repede topindu-se incet ,spulberandu-se. un copil ce abia paseste in negura lumii ,cu ochii mari si blanzi , urmareste aceste mici diamante .. intinde mana.. se bucura ca in palma lui poate sta dorinta , bucuria inocenta ...